Alex Grigorievs: Mi-e tare teamă pentru Moldova

Alex  GrigorievsExpertul leton Alex Grigorievs, vicepreședinte al Alianței internaționale a ONG-urilor pentru securitate și democrație, fost director al Institutului Democratic Naţional (NDI) de la Chișinău în perioada 2003-2010, spune că dacă situația internațională ar fi fost alta, evoluțiile de la Chișinău ar fi putut fi privite ca „boli ale creșterii”. „Dar actualele circumstanțe interne și externe comportă un pericol major pentru însăși existența țării ca stat și națiune”, spune Alex Grigorievs.

Lina Grâu: Ce este propaganda și cât de conștientizat este acest fenomen în vecinătatea Rusiei și în Occident?

Alex Grigorievs: În Letonia, publicul larg și specialiștii știu deja că are loc o agresiune informațională din partea Federației Ruse. Eu încerc să nu folosesc cuvântul „propagandă”, pentru că el și-a căpătat un anumit sens în Uniunea Sovietică – în URSS „propagandă și agitație” însemna că „noi avem aceste convingeri și depunem efort pentru a le aduce la cunoștință și altora”. Dar ceea ce face acum Rusia este departe de o simplă aducere la cunoștință a unor viziuni – este, într-adevăr, o agresiune informațională, este ceea ce în recentul raport al expertului britanic Peter Pomeranțev se numește „echivalarea informației cu arma”.

De facto, de multe ori acolo nici măcar informație nu este. Pentru că, ce vedem? Vedem nu o interpretare a unui fapt, ci crearea acestuia – adică sunt angajați actori și este creat un pretins eveniment, după care acesta este tirajat. Sau sunt inventate lucruri care nu au nimic în comun cu realitatea, după care, din nou, sunt tirajate. Sau sunt create mituri – de exemplu despre bendero-fasciști în Ucraina. Și sunt o mulțime de astfel de metode.

Noi în Letonia ne-am confruntat cu acest fenomen cam un an în urmă și, la fel, nu prea știam ce să facem. Dar destul de repede letonii au interzis un post care retransmitea televiziunea rusească, la noi a fost interzis canalul pentru trei luni, după care postul respectiv a încercat să tempereze și să schimbe un pic politica –oricum menține în ore de maximă audiență știrile din Rusia, dar cel puțin mai dă și EuroNews, și BBC, și altceva – deci au măcar un pic de diversitate pentru cei care chiar o caută.

Iată de ce, din punctul meu de vedere, acesta este ca un izvor otrăvit, care trebuie interzis, închis și care nu trebuie difuzat. Dar de multe ori se întâmplă așa că această agresiune informațională, dacă îi închizi ușa, începe să intre pe geam. Deci, anumite interdicții trebuie să existe, dar aceasta nu trebuie să fie unica metodă de luptă.

Lina Grâu: Cum poate fi combătută propaganda?

Alex Grigorievs: Acum, există deja metode de combatere foarte eficiente. De exemplu, site-ul ucrainean StopFake.org, care este foarte eficient. Acolo sunt identificați de exemplu actorii care joacă în subiectele de propagandă rusească – o dată persoana este președinte al comisiei electorale în Crimeea, în alt reportaj participă la demonstrația de lângă Rada Supremă, în al treilea aceeași actriță povestește despre atrocitățile ucro-fasciștilor în Donbass și așa mai departe. Și așa, fapt după fapt, ei scot la iveală minciuna propagată de Federația Rusă. Și este o metodă foarte eficientă.

În plus, trebuie să încercăm să le atragem atenția oamenilor la propriile lor probleme. Ceea ce Rusia încearcă să prezinte drept o conspirație internațională împotriva rușilor bineînțeles că este un lucru fals, dar acest subiect are menirea de a le sustrage atenția rușilor din interiorul Federației Ruse de la problemele reale care există cu propriul lor guvern care nu mai are mult și îi va pune în situația de a face foame. Iar pentru rușii, sau pentru vorbitorii de limbă rusă, din afară politica este de a-i convinge că sunt nedreptățiți, umiliți, că drepturile lor civile și umane nu sunt respectate. Sarcina este de a-i convinge în primul rând pe aceștia, astfel ca apoi ei să facă presiuni și să convingă diferite organizații neguvernamentale și opinia publică din țările în care se află. Este un prim pas în strategia de pregătire a unificării „lumii ruse”.

Lina Grâu: De ce credeți că este nocivă, care sunt pericolele reale ale propagandei, sau ale agresiunii informaționale, așa cum o numiți Dvs.?

Alex Grigorievs: Toată această otravă, tot acest lichid toxic care curge din posturile de televiziune și de pe site-urile rusești este parte a unei concepții sau a unei ideologii mai ample. Aceasta este ideologia „Lumii Ruse” (Russkii Mir). Denumirea în sine parcă nu presupune nimic rău. Și eu o vreme am considerat că, da, cu o anumită parte a ființei mele fac și eu parte din lumea rusă – îmi place poezia rusă, îmi place limba rusă, eu și acum consider că Putin nu are monopolul asupra limbii și a culturii ruse.

Dar în mintea ideologilor de la Kremlin cuvintele „lumea rusă” au căpătat o semnificație total diferită. Și această semnificație este nocivă, este negativă în primul rând pentru toți vecinii Rusiei și pentru întreaga ordine mondială care s-a constituit după încheierea războiului rece. Esența acestei concepții constă în faptul că rușii sunt o națiune divizată – iar noi știm cine se mai considera „națiune divizată” la sfârșitul anilor 1930; că ei sunt înconjurați de dușmani interni și externi; că frontierele existențe pot și încălcate, pentru că acestea sunt nedrepte și nu sunt legitime, deci pot fi încălcate, inclusiv încălcate cu forța; că există o genă rusească deosebită care nu există la alte națiuni – iată încă o teză cunoscută…

Practic, este concepția cunoscută, restabilită la o altă etapă istorică. Și această concepție este un pericol pentru toți vecinii Rusiei și o amenințare pentru pacea în lumea întreagă. Și această amenințare trebuie luată foarte în serios. Războiul informațional nu este o metaforă, ci este una din fazele războiului. Dacă războiul informațional este pierdut, atunci vine următoarea etapă – soldați, tancuri, acapararea de instituții publice, tot ce am văzut în Crimeea și apoi în Donbass.

Acum, că sunt în vizită în Moldova, mi-e tare teamă pentru această țară. Mi-e teamă pentru că mie mi se pare că războiul informațional aici nici măcar nu a fost observat. Acesta a fost pierdut încă înainte de a fost observat. Am mai spus-o și cu alte ocazii – aici specificul locului este că autoritățile adoptă de cele mai multe ori politica struțului în raport cu problemele care apar: „Haideți să nu observăm problema, poate trece de la sine”. Da, uneori se întâmplă să și treacă, e adevărat, dar mie mi se pare că această problemă trebuie observată, trebuie tratată cu toată seriozitatea, mai ales că aici alături este și Transnistria, o de facto enclavă ostilă, și trebuie întreprinse măsuri.

Lina Grâu: Ce recomandări concrete ați avea pentru a combate propaganda?

Alex Grigorievs: Una din recomandările noastre a fost să unim forțele – pentru că nu este doar un fenomen îndreptat separat împotriva Moldovei sau a Letoniei. Este împotriva Moldovei, Letoniei, Lituaniei, Estoniei, Poloniei și lista poate continua. De facto, a fost declarat război întregului Occident, doar că nu toate țările din Occident înțeleg acest lucru. Haideți să ne unim eforturile măcar noi, cei care înțelegem. Noi, în Letonia, de exemplu, suntem cu câțiva pași înainte în combaterea acestui fenomen, deci putem să împărtășim din experiența noastră. Am citit recent un studiu foarte interesant despre felul în care ajung banii rusești în Letonia, cum și cui sunt distribuiți – toate aceste lucruri pot fi verificate și scoase la iveală. Studiul a fost făcut de o organizație neguvernamentală ReyBaltica care face investigații jurnalistice. Și aceste studii la noi nu trec fără impact – acestea sunt luate la cunoștință de serviciile de securitate, de instituțiile statului. Deci, noi am depășit deja această primă etapă la care nu observam acest pericol. Acest pericol este conștientizat.

Lina Grâu: De ce spuneți că vă este teamă pentru Moldova?

Alex Grigorievs: Mi-e teamă pentru că acest război informațional, cel puțin prima lui etapă, a fost pierdut, mai precis, această agresiune informațională nu a fost observată și nu i s-a contrapus nimic sau mai nimic.

Al doilea aspect care mă îngrijorează este popularitatea foarte mare a partidelor pro-ruse aici și știm la ce poate duce asta.

Iar al treilea aspect este pentru că se observă o destabilizare a ordinii politice în Moldova, iar orice destabilizare presupune momente periculoase – apar viduri de putere care pot fi umplute din afară. Și desigur foarte periculoasă este acea delegitimare a organelor puterii și a vectorului european de dezvoltare care a apărut în urma „prihvatizării” puterii și a unei corupții nemaivăzute – nemaivăzute prin amploarea și obrăznicia sa.

Și desigur că pe de o parte este ușor de înțeles disperarea oamenilor care văd asta. Dar, pe de altă parte, eu înțeleg că de rezultatule acestei disperări și a protestelor la care au ieșit acești oameni vor profita cel mai probabil nu ei. Ei vor continua să rămână victime.

Lina Grâu: În Republica Moldova există o speranță, inclusiv în rândul oamenilor care au ieșit să protesteze în piață, că Occidentul, partenerii europeni vor veni să ajute. Cu ce se poate ajuta în această situație?

Alex Grigorievs: Știți, eu nu cred că asta se va întâmpla. Se poate ajuta cu un sfat, dar nu poate veni altcineva să facă ceea ce trebuie să faceți voi ca popor, ca națiune. În principiu, dacă situația internațională ar fi fost alta, atunci evoluțiile de la Chișinău ar fi putut fi privite ca „boli ale creșterii”. Dar acum există o astfel de coincidență a factorilor interni și externi care comportă un pericol major pentru însăși existența țării ca stat și națiune.

Lina Grâu: Din punctul de vedere al combaterii propagandei, Occidentul are vreun plan, se poate face ceva, poate ajuta Republica Moldova?

Alex Grigorievs: Sigur că da. Asta, mai ales că problema a fost conștientizată la mai multe nivele. Fundația Europeană pentru Democrație a comandat mai multe studii pe acest subiect, studii care au fost elaborate de expertul britanic Peter Pomeranțev și alți autori, despre ce se poate contrapune acestui fenomen, au fost elaborate recomandări și fundația respectivă finanțează și anumite măsuri concrete în legătură cu acest subiect. Apar centre pentru luptă cu agresiunea informațională rusească, apar centre de instruire a jurnaliștilor… Adică în acest sens sigur că ajutor va fi.

Eu în general sper că se va produce o trezire la realitate în Republica Moldova. Pentru că, dacă e să privim situația în lume, trebuie să apară înțelegerea faptului că în primul rând trebuie curățată puterea de influența oligarhilor. Aceasta este revendicarea cu care ar fi trebuit să se iasă în stradă.

Sursa: NEWSLETTER, Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, din Septembrie 2015