(Infografic) Sperietoarea cu migranţi. Efect postelectoral

Una dintre cele mai mari minciuni electorale, difuzată în spaţiul public pentru a influenţa decizia alegătorilor în scrutinul prezidenţial din toamna anului trecut, a fost mitul precum că în R. Moldova ar urma să ajungă zeci de mii de migranţi, dacă la conducerea statului va fi ales candidatul pro-european, Maia Sandu. Informaţia falsă, potrivit căreia Maia Sandu ar fi avut o înţelegere cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, de a aduce sirieni dacă va fi aleasă la conducerea ţării, a fost preluată şi de presa serioasă, care ulterior, deşi a pus în circulaţie date eronate, nu a venit cu explicaţii despre fenomenul migraţiei în R. Moldova, numărul de refugiaţi sirieni sau procedura prin care un migrant poate ajunge în ţara noastră.

La nivel statistic, spun reprezentanţii Biroului de Migraţie şi Azil, instituţie care se ocupă de realizarea politicii de stat în domeniul migraţiei, gestionarea imigrării şi emigrării, repatriere, asigurarea respectării legislaţiei în acest domeniu, ocuparea forţei de muncă temporară a lucrătorilor migranţi, precum şi asigurarea socială a acestora, realitatea diferă de minciunile difuzate la TV sau pe internet. În acest moment, pe teritoriul ţării sunt înregistraţi peste 23 de mii de cetăţeni străini cu drept de şedere şi numai 600 de refugiaţi, beneficiari de protecţie umanitară sau solicitanţi de azil. Majoritatea dintre aceştia au venit din Siria, Ucraina, Irak sau Afganistan.

refugiati-statistica

Iulian Popov, şef al Direcţiei azil şi integrare a Biroului Migraţie şi Azil al Ministerului Afacerilor Interne, spune că nu orice migrant poate obţine statut de refugiat pe teritoriul R. Moldova.

„Când persoana se adresează cu o cerere de azil, i se atribuie un statut de solicitant de azil, iar cererea este examinată de instituţie în termen de până la şase luni. Decizia care urmează poate fi atât pozitivă, respectiv, BMA îi poate atribui persoanei protecţie umanitară sau statut de refugiat, cât şi negativă. În ultimul caz, persoana poate ataca decizia în judecată, care stabileşte dacă solicitantul corespunde sau nu criteriilor Convenţiei de la Geneva privind statutul refugiaţilor (1951). În cazul unei hotărâri negative, persoana este obligată să părăsească teritoriul ţării”, explică Iulian Popov, care precizează că unei persoane i se atribuie statut de refugiat dacă în ţara sa de origine există un pericol de persecuţie sau dacă aceasta a fost persecutată pe motiv de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un grup social sau pentru opinia politică expusă în societate, respectiv, persoana în cauză refuză protecţia ţării sale de origine.

În cazul în care persoana nu întruneşte criteriile respective, dar în ţara de origine este expusă unui pericol de vătămări grave (pericolul pedepsei capitale, torturii, tratamentului inuman şi degradant) sau există un conflict care poate afecta viaţa şi integritatea sa corporală, BMA îi poate acorda protecţie umanitară.

Iulian Popov recunoaşte că în ultimii cinci ani numărul cererilor de azil este în creştere, dar explică fenomenul prin prezenţa conflictelor armate din Ucraina şi Siria. Chiar şi aşa, numărul solicitanţilor de azil nu reprezintă decât o zecime de procent din întreaga populaţie a ţării.

„În ultimii ani, în zonele estice ale Ucrainei se atestă un conflict militar, respectiv, o parte din refugiaţi a venit din Ucraina. În momentul când situaţia s-a stabilizat, mulţi refugiaţi care au obţinut la noi protecţie umanitară au revenit în regiunile lor”, a declarat Iulian Popov.

Persoana care solicită azil beneficiază de un şir de drepturi în R. Moldova:

de a fi cazată gratuit, pe întreaga perioadă de examinare a cererii, la Centrul de cazare pentru solicitanţi de azil şi refugiaţi;
de a se angaja în câmpul muncii;
copiii solicitanţilor de azil beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi copiii cetăţenilor R. Moldova în ceea ce priveşte asistenţa medicală şi accesul la învăţământ;
dacă persoanele nu au posibilitatea de a se întreţine, Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi le acordă un suport financiar lunar.

solicitanti-dupa-tara-de-origine

Cât despre ipoteza ca în R. Moldova să ajungă 30 de mii de sirieni, reprezentanţii Biroului de Migraţie şi Azil spun că este mai puţin verosimilă, dar că R. Moldova elaborează un Plan de contingenţă în cazul unor eventuale afluxuri mai mari de refugiaţi, luând în calcul situaţia din statele UE în ultimii ani.

Important este că azil în ţara noastră pot solicita doar persoanele care se află, fizic, pe teritoriul R. Moldova sau la frontiera de stat, respectiv, un refugiat din Siria trebuie să-şi plătească singur biletul de avion pentru a ajunge aici, iar cei aflaţi deja în Europa nu pot intra în R. Moldova decât prin decizia Legislativului, Moldova fiind o ţară parlamentară. Respectiv, toate speculaţiile precum că un preşedinte pro-european va accepta migranţi în R. Moldova sunt false. „Politicienii pot să se înţeleagă sau să dea garanţii, dar decizia e luată de Parlament”, punctează Iulian Popov.

Ultimele date ale Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi arată că în lume sunt în jur de 65 de milioane de refugiaţi, cei mai mulţi dintre ei se află în ţările limitrofe cu ţările unde au loc conflicte armate sau unde există anumite încălcări ale drepturilor omului.

„Lovitura au primit-o ţările vecine. Este mai uşor să pleci în ţara vecină, decât să zbori peste mări şi oceane, evident. La noi s-a observat aceeaşi tendinţă atunci când în Ucraina a izbucnit conflictul militar”, a conchis Iulian Popov.

Iulian Popov, şef al Direcţiei azil şi integrare a BMA:

„Ne-am obişnuit să credem că refugiatul este de culoare, obosit, istovit, în haine murdare şi vine în ţara noastră pentru a solicita ajutor şi protecţie. Nu este întotdeauna aşa. Ca să fie clar: din Siria în R. Moldova, de obicei, se ajunge pe cale aeriană. Ca să cumperi un bilet la avion, trebuie să ai posibilitate financiară. Majoritatea cetăţenilor Siriei ajunşi în R. Moldova sunt persoane care şi-au putut permite procurarea unui bilet. Nu întotdeauna refugiaţii sunt persoane sărace. Atât un om sărac, cât şi un om bogat poate deveni refugiat. Asta nu depinde de situaţia lui socială. Cu oricine se poate întâmpla acest necaz. Un alt moment: la noi sunt foarte multe cazuri pozitive de integrare a refugiaţilor. Dacă vorbim despre sirieni: de ce vin ei în R. Moldova? Nu pur şi simplu au luat harta şi au ales destinaţia. Înseamnă că au avut anumite legături cu această ţară: în majoritatea cazurilor sunt persoane care au învăţat aici ori au familii mixte. Unii vin cu experienţă, cu un anumit statut, cu o anumită sumă de bani. Avem exemple când persoanele au iniţiat afaceri şi au creat locuri de muncă pentru cetăţenii noştri, când persoane cu studii în medicină îşi exercită profesia şi sunt foarte buni specialişti”.

Sursa:zgd.md